Ierbosofii - Runda :01:
amuzament moderat cu scurte intensificări since 2021
🌀 Nu știu alții cum sunt. Așa începe Ion Creangă cartea în care efectiv povestește despre cum sunt alții.
🌀 E anul 2022 și unii rapperi încă nu știu că fumatul de iarbă nu ține loc de personalitate.
🌀 Uneori, mi se pare că până și expresia “a da cu pace” are ceva violent în ea. Pentru că “dai” cu pace. Nu o manifești, nu o emani, nu o vibrezi din fiecare fibră. Dai cu ea de parcă ai da cu o bâtă. Sună ca și cum pacea e ultimul refugiu într-o confruntare: am dat cu pumnul, am dat cu piciorul și, după ce am văzut că nimic nu funcționează, am dat cu pace. Așa am câștigat.
🌀 Engleza de baltă e, de fapt, engleza britanică, pentru că țara lor e situată în mijlocul unei bălți.
🌀 Din fericire, n-am prieteni plictisitori și clișeici care să posteze de ziua mea mesaje cu “azi e despre el”. Prietenii mei sunt inteligenți și finuți și știu că fiecare zi e despre mine, nu doar ziua de naștere.
🌀 Am zburat cu Wizz și când pilotul a executat o aterizare dură, trântind avionul, m-am gândit că așa e când ai mașină de serviciu: îi dai în pistă.
🌀 Uneori, mi se pare că umorul meu poate fi definit cel mai bine ca “pastile de râs, dar sub formă de supozitor”.
🌀 Habar n-am de unde au oamenii curajul să se înhame la credite pe câte 30 de ani. Mie îmi vine greu și să mă abonez la încă un canal de Youtube, că mi se pare prea mare angajamentul. Hai să încercăm mai întâi ceva casual, un clip o dată la două-trei săptămâni, așa, fără să ne obligăm la vizionări prea dese sau prea lungi, care să ne răpească din timpul personal.
:nunta anului:
Nunta lui George Simion cu “nu contează pentru că oricum căsătoria lor e doar un eveniment de PR electoral” a fost evenimentul monden, politic, jurnalistic și umoristic al anului. Toată lumea i-a găsit hibe și neajunsuri, de la locație și amploare, până la trupă muzicală și invitați, dar eu aș vrea să subliniez și un aspect pozitiv: e bine că s-au căsătorit repede.
Așa ar trebui să fie toate căsătoriile: oficiate după doar câteva luni de relație. Sincer, nu știu după cât timp s-a luat Simion cu tipa asta, dar nici nu vreau să caut, pentru că nu contează. Teoria mea e asta:
Să te căsătorești cu cineva după mai mult de trei ani de relație e degeaba, pentru că ai trecut deja prin toate etapele, situațiile, pozițiile și emoțiile posibile.
Dacă ar fi să compar relația cu un pepene roșu, aș putea spune că, după trei ani, ai apucat să-i faci dop, să-l guști, să-ți placă, să mănânci dopul, să-l feliezi, să mănânci feliile, să strângi sâmburii, să duci cojile la gunoi și să faci și un duș, că ești plin de zeamă de pepene pe bot și pe piept.
Insert imaginar cu refrenul piesei Watermelon sugar, de Harry Stiles.
Deci: să faci nuntă după mulți ani de relație e ca și cum, după ce ai făcut toate astea cu pepenele, te duci la vânzător și îi spui “Da, rămâne”.
:fondat în 2021:
Nu e nici o șmecherie să pui “Since 2020” pe o covrigărie. Nu mă impresionează că firma ta face mezeluri de calitate încă din 2016. Firma mea face glume artizanale din 2013. Am boxeri încă buni pe care i-am cumpărat în 2009. Am un tricou primit cadou în 2005. Am amintiri din mileniul trecut.
Dacă ești prima gelaterie din lume, poți să te flexezi cu un sincer și răcoros “Since 1880”, dar nu poți să pretinzi că ai o tradiție îndelungată a calității dacă firma ta nu are nici măcar doi președinți vechime.
:cod roșu:
Șeful Poștei Române a spus că se gândește să implementeze un sistem prin care fiecare persoană să aibă un cod poștal unic. Ceea ce nu înseamnă nimic, că e ca și cum aș spune eu că mă gândesc să alerg un maraton cu spatele în timp ce țin în brațe un urs brun.
Dar există o posibilitate în care ideea lui ar putea funcționa: codul unic să fie de fapt numărul de telefon al omului. Partea cea mai bună: când îți vine o înștiințare de la ANAF, poți să dai ocupat.
:din surse externe:
Am observat că atunci când recomanzi chestii faine, pari și tu fain prin asociere. Că de asta insistă unii să spună bancuri pe care le-au auzit de la alții, ca să pară ei amuzanți.
Apropo de asta: spusul de bancuri e printre puținele variante de plagiat acceptate social.
Citatele care mă motivează pe mine sunt diferite de cele care îi motivează pe alții:
:extra:
Oamenii care s-au aruncat, în generozitatea lor, la abonamente premium, au primit zilele trecute un text delicios despre procesul complex de alegere a desertului pe care l-am perfecționat în ultimii ani. Procesul, nu textul.
Și tot lor le-am demonstrat cu lux de argumente că Metaversul nu va funcționa pentru că nu este compatibil cu grupurile de mămici de pe Facebook.
Dacă dorești să primești și tu genul acesta de divertisment, poți oricând să te abonezi la jumătate de preț:
:recomandări:
David Sedaris (scriitor) - dacă ai chef de o carte amuzantă scrisă serios sau o carte serioasă scrisă amuzant (în engleză), recomand Calypso, o colecție de povestiri personale despre viața autorului.
Eu am cumpărat-o dintr-o librărie din Milano ca să pot spune că am făcut shopping în Milano. Shopping serios, în care schimbi bani pe produse, nu shopping de-ăla cum face Angela, care îmi arată rochițe și bluzițe, spune “uite ce faină e asta” și apoi nu cumpără nimic.
—
Aperitiv (fel de mâncare) - pentru că mi se pare excelentă ideea de “pre-mâncare”, de warm-up stomacal, de “încălzire” pentru felul principal, de preludiu gastric, de teaser culinar, de “hai să mâncăm ceva înainte de a mânca ceva, ca să nu mâncăm pe stomacul gol”.
—
Trainwreck: Woodstock ‘99 (documentar, Netflix) - încă o dovadă că originalul e întotdeauna mai bun decât continuarea. Un dezastru superb, desfășurat pe durata a 3 episoade, fiecare mai spectaculos decât anteriorul.
Festivalul Woodstock ‘99, diametral opus celui din ‘69, a fost un eșec atât de grandios încât face Fyre Festival să pară un schimb de replici pasiv-agresive la o ședință de scară de bloc.
—
Bullet Train (film cu asasini, cinema) - pentru mine, există două feluri perfecte de a vedea filmele la cinema: ori cu sala goală (cum s-a întâmplat când am fost la Alcarràs și a fost perfect), ori cu sala plină (cum se întâmplă când merg la TIFF).
Evident, există și o excepție: în miezul zilei, într-o zi de marți sau joi și la vreo trei săptămâni după premieră, când în sală sunt doar câțiva oameni ok, care n-au venit cu gașca la mall să facă scandal, ci au venit țintit să vadă în liniște un film cu oameni care se omoară amuzant.
“Trenul asasinilor” e atât de bun încât îți vine să-l recomanzi și altora, ca să pari tu mișto prin asociere. Am văzut postări despre el și am presupus că fac parte din campania de marketing, dar acum nu mai sunt atât de sigur. Brad Pitt e simpatic cum n-a mai fost de mult, povestea te ține atent două ore, acțiunea e ridicolă dar destul de amuzantă încât să fie un ridicol acceptabil.
E un film de popcorn perfect, dar eu aș recomanda să te abții de la popcorn și să iei în schimb o porție de coaste de la Texas Grill, din fața mall-ului Vivo de lângă Cluj. Înainte sau după film, ca să nu te mânjești pe piept cu sosul barbecue.
:altele:
🌀 Kim Kardashian e atât de plină de botox și de alte substanțe “estetice” încât numele ei ar trebui scris CHIM Kardashian.
🌀 Ce ar zice un canibal care vede un om într-un ciubăr? S-ar gândi la ceai sau s-ar gândi la supă?
🌀 Singura diferență dintre un film porno și un episod din House of the Dragon e dată de costul producției din jurul incestului.
🌀 Cangurii sunt printre puținele animale care, dacă s-ar apuca de fumat, ar avea unde să-și țină bricheta.
Faine!
bine rau