Inteligența artificială nu face artă, doar generează imagini

o părere personală și subiectivă despre arta digitală generată de algoritmii inteligențelor artificiale

Dec 08, 2022

Artă generată de un algoritm. Mă rog… “artă”

Imaginează-ți că ești un artist care și-a petrecut ultimii ani finisându-și abilitățile și dezvoltându-și un stil original, personal și autentic. Combinația ta specială de talent și muncă te-a adus într-un loc în care poți trăi decent de pe urma artei tale și simți că ești pe cale să dai lovitura dacă mai insiști puțin pe partea de promovare și branding personal.

Ideea e că ai reușit, în sfârșit, să-ți creezi o “voce” stilistică destul de puternică astfel încât, atunci când cineva dă peste una din operele tale, știe că a mai văzut ceva similar pe undeva. Poate că nu ține minte exact numele Reiko Kamano, nici contul de Insta numit coshirin, dar știe că tu ai un fel aparte de a desena pisicile.

Și acum imaginează-ți că un algoritm îți scanează toată opera disponibilă online în câteva milionimi de secundă. După care, algoritmul învață să-ți imite stilul în alte câteva milionimi de secundă. În final, algoritmul se apucă să scoată zeci de mii de tablouri cu pisici desenate în stilul tău și să le vândă aproape gratis. Toate fără a-ți cere vreo permisiune și fără a te recompensa în vreun fel.

Nu-i așa că ți-ar veni să-ți bagi pensula în codul lui sursă? Mie mi-ar veni, dacă aș afla că există un algoritm care poate produce sute de ierbosofii instant.

Cam asta se întâmplă acum cu inteligențele artificiale “artistice” care îți generează o imagine în baza unor instrucțiuni sau îți fac un selfie frumos în schimbul accesului la informațiile tale personale. Cam asta se întâmplă cu internetul în general, care în ultima vreme s-a transformat într-o mașinărie de furat și procesat date.

În online, bătălia se dă pe informații. Platformele mari gen Facebook sau TikTok adună, cu sau fără cunoștința utilizatorilor, tone de date din urma interacțiunilor cu aceștia. Algoritmii inteligențelor artificiale sunt mai șmecheri și le fură direct. Scanează internetul și copiază tot ce relevant pentru a fi folosit în scop lucrativ. Fără a cere permisiune, fără a ține cont de consecințe. Dacă vrei, poți citi mai multe despre asta, în engleză, aici.

Când Picasso a spus că marii artiști fură, probabil că nu își imagina un viitor în care un progrămel șmecher va putea fura atât de eficient, încât să deprindă stilul unui artist într-o secundă și să-l reproducă la infinit în altă secundă.

Inteligența artificială industrializează producția artistică.

I.A. poate să scoată pe bandă rulantă imagini cu pisici luând cina de Crăciun. Și pentru că poate face atât de multe, atât de ușor, le scade valoarea. Nu neapărat prețul, ci valoarea.

Un tablou generat de o I.A. nu va fi niciodată (pentru mine, cel puțin) la fel de valoros ca unul produs de un om. De asta cumpăr suveniruri de la artiști stradali când merg în vacanță, în loc să cumpăr magneți. Tablouri mici, să pot să le car în bagajul de mână. Am și din Barcelona, și din Londra, și din Genova. Dar textul ăsta nu e doar despre cât sunt eu de special. Să revenim.

Inteligența artificială, în felul în care funcționează acum, nu produce artă. În cel mai optimist caz, ea doar reproduce artă. E doar un falsificator, chiar dacă unul foarte bun. Iar falsurile n-au valoare, știu eu dintr-un podcast în care niște psihologi au povestit despre artă. Pentru oameni, contează foarte mult componenta umană. E ceva tipic… omenesc. Algoritmul n-are așa ceva. Algoritmul n-are suflet. E doar un Xerox isteț, deocamdată.

Get 50% off forever

Loc de făcut abonament premium și primit glume și texte exclusive.

Nu mi se pare corect ce fac algoritmii ăștia, dar nu mi se pare nici extrem periculos. Încă apelăm la fotografi profesioniști, chiar dacă avem camere foto foarte bune incluse în telefoane. Și vom dori artă adevărată chiar și când I.A. va putea să ne genereze gratis orice imagine. Cel puțin așa sper.

Eu sunt mai interesat de algoritmii generatori de text. Așa că l-am pus pe cel mai cunoscut dintre ei (chatGPT) să explice motivul pentru care arta produsă de algoritmi nu-i artă adevărată. A răspuns în felul următor:

În parte, spune aceleași lucruri pe care le-am spus și eu. La cum îi știu eu pe algoritmii ăștia, probabil a copiat chiar de la mine.

Preocupat că genul acesta de instrumente o să-mi ia croissantul cu fistic de la gură, i-am cerut să-mi scrie o bucată de stand-up despre diferențele dintre câini și pisici. Mi-a livrat patru paragrafe de generalități și nimicuri din care singura idee ce poate fi desprinsă e că pisicile sunt ca Beyonce, în timp ce câinii sunt ca Taylor Swift. Deci: un text inutil și neamuzant.

L-am pus apoi să scrie glume scurte despre diverse subiecte și rezultatele au fost atât de dezastruoase încât nici nu merită reproduse aici. În schimb, a scris o scenă de bătaie decentă între Șoșoacă și Simion și mi-a scris și o scenă decentă de dragoste între Batman și Superman. Vorba aia: ask stupid questions, get pretty good answers.

În final, l-am întrebat cine ar câștiga dacă s-ar bate dacii cu samuraii:

Zero umor. Zero sensibilitate. Algoritm prost.

Deci: hai să lăsăm glumele pe seama profesioniștilor. Eventual, să ne și abonăm la ele, să ne vină ierbosofiile direct în mail, că nu poți avea încredere nici în algoritmul de distribuire al postărilor de pe Facebook.

Până și algoritmul zice că sunt bun. Nici nu mai contează ce instrucțiuni i-am dat ca să primesc răspunsul ăsta.