Mi se termină rezervele de indignare

din toamnă, nu voi mai putea să fac spume pe interneți din cauza unor chestii stupide care nu îmi afectează personal bunăstarea

Foto via popchassid.com

Dacă lucrurile se mențin pe aceeași traiectorie, există riscul să-mi epuizez resursele de indignare undeva pe la mijlocul lunii septembrie. Excesul de indignare din ultima perioadă a avut drept consecință scăderea drastică a rezervelor.

Indignarea inutilă în numele terților este fundamentală pentru buna funcționare a rețelelor de socializare, care se bazează pe polarizarea utilizatorilor în facțiuni rivale ideologic indiferent de subiectul dezbaterii.

Algoritmii minează indignare și produc rezultate la alegeri. S-a văzut în cazul Trump și se va vedea și în cazul Simion. Georgel e regele reach-ului pentru că are o capacitate enormă de indignare din motive stupide, cum ar fi imposibilitatea de a pătrunde pe proprietatea privată a unei televiziuni. În cazul său, indignarea ar putea fi suplimentată și din surse externe.

Însă oamenii de rând, ca mine, au o cantitate limitată de indignare în sistem.

Am observat asta recent. În momentul în care un restaurant dintr-un oraș în care nu locuiesc a făcut o postare despre cum zona sa de nisip nu e spațiu de joacă, nu am reușit să mă enervez corespunzător.

Și nu pentru că nu am copii și pentru că nu mă afectează în nici un fel decizia unei entități private de a-și selecta clientela, ci pentru că îmi consumasem deja doza săptămânală de indignare pe altceva. Pe fockin’ portofele!

Am căutat un portofel micuț, discret, care să nu-mi facă buzunarul din spate al pantalonilor să pară gravid și n-am găsit! Toate au dimensiuni de album foto și loc pentru cinșpe-douăzeci de carduri. De parcă am eu atâtea carduri de fidelitate de la farmacii! Vreau un portofel mic, în care să încapă niște cash și două carduri de fidelitate de la supermarket, că alea de la farmacii funcționează și pe bază de număr de telefon (și alea bancare sunt ÎN telefon).

În acest caz, o indignare a făcut imposibilă o alta. Pentru că două indignări într-o singură zi sunt prea mult pentru un om de rând.

Această limită umană a indignării are efecte devastatoare. Dacă risipești indignarea pe subiecte triviale, e greu să generezi alta în clipele în care ea devine necesară. Ne dăm cu curul de pământ privind situația avortului din SUA și nu mai avem vlagă în noi să ne supărăm pe adoptarea unor legi care nu fac decât să pedepsească și mai aspru consumul de droguri și să agraveze situația celor care suferă de dependență.

Zilele trecute eram super nervos pe calitatea slabă a infractorilor români, care insistă să facă live-uri pe Facebook în timp ce comit infracțiuni și, astfel, ușurează enorm munca polițiștilor. Îmi ziceam: Deci cum să fii atât de prost? Cum să faci un autodenunț atât de stupid pe o platformă publică? CUM?!?!

Ei bine, din cauza indignării mele absolut valide privind neajunsurile infractorilor, nu am mai putut să mă urzic în momentul în care Mihai Neamțu a spus că nu-și face vasectomie pentru că nu vrea să fie transgender.

În condiții ideale, într-o zi în care aș fi fost odihnit și neindignat anterior, aș fi postat texte lungi despre tip, l-aș fi numit un incel frustrat și un cerșetor de atenție, m-aș fi luat la harță cu oameni în secțiunea de comentarii și aș fi dezbătut intens o chestie irelevantă spusă de un tip irelevant.

Pentru că așa se face pe internet. Pentru că de asta s-au inventat rețelele de socializare.

Dar, fiind epuizat de tâmpiții care se dau singuri de gol postându-și rodul infracțiunilor în story-uri pe Insta, n-am mai avut nici un pic de indignare în mine. Zero. Efectiv nu mi-a păsat.

Chestie care e super îngrijorătoare.

Pentru că dacă stau pe internet fără să vreau să crăp ecranul cu tastatura pe motiv că niște străini au păreri diferite față de a mea, stau degeaba. Dacă nu sunt eu la datorie să le atrag atenția cu privire la felul lor greșit de a fi, cum o să știe ei că sunt greșiți?

Așa că trebuie să fiu mai atent. Să-mi dozez cu grijă indignarea, că altfel o să rămân neindignat pe viitor, când o să se întâmple chestii nasoale (importante sau ne).

Și asta mă irită de nu mai pot!