Doamne, pupa-ți-aș io tălpile alea cu care îi calci pe gât pe dușmanii tăi și le trimiți necazuri și boli și țepe cu crypto.
Îți mulțumesc din beciul inimii pentru binele care mi l-ai făcut când m-ai ajutat să moară capra vecinului. N-aș fi reușit fără Tine.
Mă rog, otrava a făcut mare parte din treabă, dar gândul că lucrezi prin mine pentru a restabili ordinea pe pământ mi-a dat puterea să torn otravă în mărul scobit care i l-am dat de mâncare la capra lui Neluțu.
Nenorocita aia evada într-una la mine în curte și îmi ronțăia inclusiv tencuiala de la casă, ca să nu mai zic de câte ori mi s-a găinățat (scuză-mi expresia, Doamne) între răsaduri, de acum doi ani nici n-am avut ce flori să duc la mormânt la ai mei de Ziua Morților, că toate mirosea a căcăreze și cum să mă duc io cu așa ceva la cimitir?
Doamne, e corect să zic “găinaț” de capră? Că ăla teoretic e de la găină. Are oare și un alt nume respectivul produs animalier? Nu trebuie să-mi răspunzi Tu acum, o să-l întreb și pe omul tău, popa Codruț, duminică, când mă întâlnesc cu el la birt.
Cu altceva am venit la Tine azi, în rugăciune.
Așa cum m-ai ajutat atunci cu capra, aș dori să mai mă ajuți și cu altele, că pe vecinul Neluțu îl cam mâncă în fund și are tot felul de idei, majoritatea care implică scandal și gălăgie care îmi strică mie fengșuiul, care e un fel de liniște și ordine dar dintr-o religie mai asiatică, așa, așa că iartă-mă, Doamne, dacă Te-am supărat pomenind de alte religii, că știu că ziceai la un moment dat în poruncile Tale că să nu ne uităm la altele, dar no, așa e expresia, cu futut fengșuiul.
Doamne, iartă-mă că am zis “futut”.
Doamne, pupa-ți-aș eu moaștele alea cu care faci Tu minuni și bani, stinge focul din bricheta vecinului!
Precizez că în privința acestei dorințe nu sunt metaforic sau figurativ sau cumva subtil pe bază de dublu înțeles. Adică nu-ți cer să-i distrugi libidoul, să pogori impotența asupra penisului lui sau să-i produci nuștiuce minuni în relație, de să nu se mai poată împreuna dimpreună cu soția lui sau cu Mariana de la fermă, că știm cu toții că ei doi se mai întâlnesc și așa și pe dincolo.
Zic efectiv să-i dai peste mână să nu mai puie foc la frunzele și crengile care le strânge la el în curte, că mă sufoc chiar și la mine în casă de la noxele lui, și dacă e adevărat că fumul care nu se ridică la cer nu e primit cu plăcere de către Tine, Doamne, așa cum nu ai primit fumul de la jertfa vegană a lui Abel, decât meniul carnivor al lui Cain, atunci însemnează că nici Tu nu ești de acord cu arsul frunzelor din grădină, deci io am dreptate.
Dar știu că Tu nu dai cu parul și lucrezi doar pe căi nebănuite, ca spionii americani de C.I.A., așa că am să iau io inițiativa și am să rezolv problema cu propriile mâini (și un par).