Ura face mai multe vizualizări

Citesc cea mai recentă carte a lui Yuval Noah Harari, Nexus, și îmi dau seama că mă aflu într-o reală dilemă.

Povestind despre rețele de informații, tipul explică foarte lucid cum lăcomia umană a creat platforme care promovează agresivitatea și ura în detrimentul oricărei discuții nuanțate, moderate și sensibile.

În Myanmar, Facebook a contribuit la o veritabilă epurare etnică. În întreaga lume, rețelele online sunt folosite pentru manipularea maselor tocmai pentru că algoritmii sunt atât de buni la creat disensiuni și haos prin exploatarea fricii și a frustrărilor. Sunt bune la asta pentru că au la dispoziție o cantitate astronomică de date despre utilizatori și propagă ură în continuare pentru că, testând toate variantele, au descoperit că e calea cea mai profitabilă.

Platformele de așa-zisă socializare sunt efectiv malefice. Și de aici se naște dilema mea. Pentru că eu trăiesc din crearea de conținut pentru platformele online. Inclusiv, într-o proporție mică, pentru platforma asta.

Și trăiesc marginal mai bine când cineva își face abonament plătit, apropo, wink, wink, super reducere.

Am vreo doișpe ani de când lucrez, în mod indirect, pentru Facebook și Youtube. Făcând glume și sketchuri amuzante, conving oamenii să petreacă mai mult timp online.

Platformele profită de aceste vizualizări pentru a genera altele. Pornesc de la conținutul cu încărcătură relativ neutră și virează rapid în extremisme (politice, sociale, culturale, ideologice, identitare, muzicale, gastronomice, etc).

Algoritmii au descoperit că oamenii reacționează mai intens și petrec mai mult timp online atunci când se uită la chestii care stârnesc indignarea. Pentru platforme, ura egal profit. Iar pentru oamenii din spatele platformelor profitul e rege.

Și eu fac clipuri funny și texte amuzante pentru aceste platforme.

Mă rog, le fac pentru mine, ca să vadă oamenii că sunt inteligent și amuzant. O fac pentru a primit un gen de validare cu care am fost condiționat de mic, presupun. La bază, sunt doar un elev care caută să retrăiască senzația aia de “Bravo, nota 10, stai jos”. Și o caut literalmente la Bravo. Dar rezultatul e același.

Așa că acum îmi doresc ca toată lumea să stea mai puțin pe internet. Și îmi doresc asta în timp ce filmez clipuri și scriu texte care fac lumea să stea mai mult pe internet. Așa cum e România zilele astea, sunt rupt în două.

Ziceam zilele trecute despre fanii lui Georgescu că gândesc de parcă e Săptămâna Disonanței Cognitive la Lidl și uite că și eu mă învârt printre aceleași rafturi. Și presupun că mulți dintre noi ne facem cumpărăturile la același supermarket emoțional.

Facem pentru bani chestii care contravin valorilor noastre. Ne ignorăm principiile pentru a putea supraviețui și a ne alimenta iluzia că încă avem principii. Votăm un RĂU mic pentru BINELE nostru. Mergem în dreapta extremă ca să ajungem la stânga politică.

Eu sunt conștient de această disonanță și încerc să o reduc prin content care combate extremismul. Și asta e exact ce vrea algoritmul, să ne combatem constant. Încercând să schimb algoritmul din interior, am devenit parte din el.

Singura soluție e să ieși din matrice. Să ieși de pe internet. Deci dă-mi Like, Share și Subscribe și apoi închide dispozitivul.

E incredibil ce nebunii am ajuns să susținem! FMM Zuckerberg!